Arhive anuale: 2017

Medicamente of viața mea

Posted on by
Răspunde

”De 3x pe zi, dimineața, la amiază și seara. 3 mg și 1 gr. Se găsesc greu, dar faceți tot posibilul să le luați. Nu v-aș da înlocuitori, v-ar afecta ficatul și rinichii și la cum sunteți dvs… Astea sunt ce vă trebuie și acționează exact pe zona unde aveți probleme. Încercați să țineți și regimul. Știu, e cam dur și cam strict, dar măcar încercați să vedem cum merge. După tratament, veniți să mai facem două investigații cu prelevare de biopsie; apoi mai vedem.”

Salut,
Ce faci? Io-s bine, mă plimb prin grădină. A Raiului, mai încolo. Deocamdată botanică. Nu, tu, nu-i înflorit nimica. Prin mai. Am dat de două rațe prin partea japoneză, se bălăceau. Căutau de mâncare prin noroiu din șanț. Nici pufuleți n-aveam. Nu-s curățate, tu. Nimica. Lucră ăștia la ceva conducte, le schimbă. Am fost în sere. Păi, nuferi, trestie de zahăr, palmieri, arborele de cafea, mango. Mi-am amintit de India. Ie, era cald. Acum am ieșit. Îs bine, n-am nici pe dracu. Ce să zică? Că nu mor prea curând. Și io mă bucur. Sar în sus. Auzi, îmi cauți niște medicamente? Nu știu, stai să mă uit pe scrisoare. Salofalk, 1 gr, Budenofalk, 3 mg. Pastile, da. Continuă să citești →

Cronică Blaj proteste OUG13

Posted on by
Răspunde

Joi, 2 februarie 2017

Ho-ții! Ho-ții!
”Tu auzi ceva?”
Vuvuzele, fluiere, scandări.
”O fi de la volei.”
Sunt într-un salon din spitalul vechi, vizavi de biserica lui Cărpinișan, cândva maternitate, apoi raze, apoi psihiatrie, actualmente cameră de locuit pentru un medic.
”Hai, că te conduc la sală. S-o luăm prin parc.”
Ceasul din față de la Primărie arată opt fără douăzeci.
”Oare la cât s-au întâlnit? Pe Facebook erau confuzi, unii ziceau șase, unii șapte, întrebau alții <Mă, e șapte sau opt?>”
”Aha, tu de-asta m-ai adus pe aici, să vezi de proteste?”
”Nuu… du-te-n treabă-ți, aici e Blaj. Nu se protestează. La Revoluție au ieșit din schimb de la I.A.M.U și s-au dus puhoi până în gară pe jos să înfrunte teroriștii care veneau cu trenul de la Brașov.”
”?”
”Aia mă întreb și eu.”
În Parcul Avram Iancu ne despărțim. Aleile sunt goale, printre copaci urme de zăpadă. Pe la Ceas prind iar scandări. Vin de jos, de pe Eroilor, dintre blocuri. Pe fațadele cu patru etaje văd reflectate lumini albastre și roși de girofar. Le ies în întâmpinare.
Ieșiți din casă, dacă vă pasă! 
Continuă să citești →

Blajul mișcă

Posted on by
Răspunde

Blaj, orașul de la confluența Târnavelor,
Blaj, orașul care îți ia 5 minute cu mașina și un sfert de ceas pe jos din gară până în centru
Blaj, orașul prin care treci ca să ajungi la Sovata, Mediaș, Jidvei, Bazna, Tg. Mureș
Blaj, orașul cu o catedrală, două sensuri giratorii, fără semafor

Blaj, orașul odată cu CPL și Bergenbier, azi IAMU și Bosch
Blaj, orașul cu 20 000 de locuitori, cu Tiur, Petrisat, Spătac și Mănărade cu tot
Blaj, orașul cu cartiere Hulă, Veza, Berc, Eroilor, Câmpu, Barbu
Blaj, orașul cu pădurea Cărbunari, lacul Chereteu și lacul lui Galoș

Blaj, orașul filială Astra
Blaj, orașul cu Palat Cultural inaugurat de Carol și Mihai
Blaj, orașul centru greco-catolic
Blaj, orașul primelor școli în limba română și al celei mai vechi grădini botanice pe lângă o școală secundară
Blaj, orașul Mica Romă
Blaj, orașul unde 10 000 au strigat ”Noi vrem să ne unim cu țara!”
Blaj, orașul cu Câmpia Libertății, Teiul lui Eminescu, Crucea lui Avram Iancu și stejarul de 600 de ani

Blaj, orașul unde de doi ani în iunie vii la Blaj aLive
Blaj, orașul unde îi cunoști pe toți până la a IV-a generație
Blaj, orașul cu miere și carne
Blaj, orașul unde nu te întreabă cum te cheamă, ci a cui ești
Blaj, orașul unde te naști ca să pleci
Blaj, orașul unde nu se întâmplă nimic

Blaj, orașul-sat cochet, uitat
se mișcă!

Din 2 februarie, seara la 7, într-o plimbare în solidaritate cu țara.

Haide, Blajul!

Armata la coloniȘTI*

Posted on by
Răspunde

Ordinul l-am primit prin noiembrie. Am zis să mă prezint, să nu amân inevitabilul. O lună și un pic m-a mai amânat el pe mine. După ”La mulți ani!” și artificii, a doua zi după popa, mi-am luat ghiozdanul și m-am înfățișat la încolonare.

Jurnal de armată, ziua I – AMR?
”A patra clădire pe dreapta, dacă coborâți pe aici. Dacă mergeți pe scări, a treia.”, Cerberul indică cu degetele înmănușate.
Prefer patru că nu-mi sună fatidic. A treia pe dreapta e de-a lui Eliade, semiotică și cifre magice. La trei vine omul negru.
Sunt clădiri de cărămidă, vechi, ce dau în stradă, într-o alee principală. Oameni cu plase de rafie, încotoșmănați cu căciuli și glugă trasă peste ochi, roiesc printre ele, intră, iasă. Intru. Continuă să citești →

Ultima din ’16, întâia din ’17

Posted on by
Răspunde

pom16Noaptea mi-am petrecut-o cu tânărul Koba*. Are o eșarfă colorată la gât, ochi mieroși, fața tăiată de vărsat de vânt, un braț betegos și mult roșu în jur. A doua oară când prind albeața zorilor în ultimele trei zile. Fac față. Ochii nu-s injectați și fața nu mă sperie dimineața când dau de oglindă. Un duș cald m-ar returna oamenilor, m-ar reintegra civilizației renegate, dar timpul animalelor nocturne mi-e mai familiar. Plapuma își face efectul matern până la prânz când ies la pișare. La loc cu Stalin! Continuă să citești →