Mâini, brațe, picioare. Rotite, smucite, balansate. Cap și trunchi aplecate, îndoite lateral sau pe spate. Păr în față, păr peste ochi, păr căzut pe spate. Mișcări ce captivează ochiul și hipnotizează. Mișcări ce vin dinăuntru, natural. Mișcări ce la comanda vocii interne, auzită doar când se aliniază planetele și pentru o secundă tumultul vieții nu ne mai surzește, ne cuprind și ne învăluie transformându-ne în altcineva, în altceva. Corpul, același zi de zi, cu care ne ducem traiul și ne întâlnim sorocul, devine artă.
Alina (Cici) s-a întors la Blaj. Nu pentru artă, ci ca să ne arate corpul, corpul nostru cu aceleași brațe, palme și picioare ca ale ei. Să ne arate ce putem face cu el și ce face el pentru noi atunci când îl lăsăm să se desfășoare.
Anul trecut, în februarie, Alina ne-a vorbit, arătat și exemplificat ce putem face cu corpul nostru, dându-ne o mostră printr-un atelier de dans contemporan. Anul acesta Gimn Star Blaj, prin profesoara Letiția Cornelia Mărginean a invitat-o să stea două zile, să ne mai spună despre instrucțiunile de folosire ale unui corp, considerat de mulți schelet, de puțini templu, de majoritatea un mecanism, cochilie sau o mașină, de prea puțini calea spre artă.
Probabil ne cunoștea scepticismul, așa că nu a venit singură. L-a adus pe Radu.
Cu frica de umbra noastră și de drobul de sare de pe casă, stăm foarte bine. Așa că în situații în care la o primă evaluare ni se pare că trebuie să delegăm controlul sau ni s-ar cere să ne dăm drumul, să lăsăm biciul din mână, ne eschivăm trimițând la înaintare ”artileria grea”, cea care știm că s-ar descurca și ar aborda orice situație fără teamă. Trimitem copiii.
Evenimentul, promovat pe rețele de socializare FB și locale VV (vorbă în vorbă), prin afișe lipite prin oraș, a adunat 1 adult, 2 copii de 14 ani și 18 cu vârste între 6 și 11 ani, membri ocazionali sau permanenți ai clubului Gimn Star Blaj, gazda evenimentului.
Când Alina a întrebat: ”Ce stil de dans preferați?”, răspunsul a venit în cor: ”Orice.”
”Orice” a început sâmbătă, la ora 13:00, cu exerciții de încălzire ce urmăreau spațialitatea, folosirea punctelor din spațiu, nivelul mișcării și relația cu podeaua. Cici le-a pus să își aleagă fiecare patru puncte din sala arhicunoscută de la antrenamente, să se ducă înspre ele, să le privească, să le descopere chiar dacă le-au mai văzut și să interacționeze cu ele. Inițial, haos și învălmășeală, după care toată lumea și-a găsit câte un punct numai al ei și un spațiu invizibil delimitat de celelalte. În continuare fiecare și-a ales câte o parteneră, în funcție de prietenii, afinități. Cici le-a rugat să mulțumească mai întâi partenerei pentru ceva, orice, pentru ceva ce a făcut sau pentru simplul fapt că a venit.
Propuse și inițiate de Radu sub forma unor jocuri, au început exercițiile de improvizație pentru stimularea creativității, exerciții de atenție, memorare, coordonare și dezinhibare.
Oglinda: A (stânga) imită mișcările de dans, gimnastică pe care le face B (dreapta). Cea mai reușită pereche a fost 1 adult + 1 copil. B face sfoara. Ideea jocului era ca mișcările ce se doreau a fi imitate să fie clare, curate, executate perfect, pentru ca celălalt să le imite în concordanță.
Marionete sau Manipularea: cu mâna A indică lui B ce parte a corpului să o miște sau cu care să execute mișcarea, fără a-l atinge, asemeni unui maestru păpușar căruia nu-i vedem sforile. A indică partea corpului, dar B hotărăște direcția în care face mișcarea având un minim control. Exercițiul s-a dovedit cel mai greu, solicitând atenția partenerilor la semnalele date, la mișcările provocate unul în celălalt. S-a creat un dans din urmele pe care fiecare le lăsa, pe rând marionetă sau păpușar, un dans al corpului dintr-un limbaj al corpului.
Statuile grecești: două șiruri. Primul din șir se așează într-o poză, o poziție de dans sau de gimnastică. Al doilea se poziționează în fața sa, continuându-i poza, folosindu-se de spațiul marcat, lăsat liber de acesta. Al treilea continuă poza folosindu-se de al doilea, etc. Spațiul ”furat” de cel din față, trebuia conștientizat, respectat și continuat de următorul, astfel ca tabloul final ce-i cuprinde pe toți, să aibă fluență, să fie coerent, alcătuind un portret.
Alfabetul: să se prezinte fiecare scriindu-și numele cu corpul. La unele prezentări s-au cerut lămuriri, la altele bisuri. ”I” a apărut desenat în poziția drepți cu brațele întinse în sus, ”U” întins pe podea cu brațele paralele cu picioarele, ”A” cu trunchiul aplecat, mâinile îndoite cu palmele pe genunchi. Reușitele au aparținut celor care au ascultat cuvintele lui Cici: ”Mișcările trebuie să vină din noi, natural, să te joci cu corpul tău.”
Apa cu stânci. Ai o apă adâncă de trecut, prin care sunt numeroase stânci pe care poți sări sau de care să te ajuți. Trebuie să treci apa fără să te oprești fiindcă nu ai loc suficient pe nici o stâncă să te odihnești. E un dans prin apă. Reușita exercițiului a dat-o Alina de la început: ”Trebuie să crezi ceea ce faci.” Cei cu imaginație, cei care au văzut apa, au excelat la acest exercițiu.
Acrobațiile au fost dezmățul energiilor. Exerciții cu elemente de gimnastică: podea, sărituri, lifting. Roata pe stânga, roata pe dreapta, roata într-o mână, roata cu aterizare pe un genunchi, roata dublă, roata pe coate, roata pe coate cu aterizarea în pod, stat în cap.
Pe finalul unei prime zile pline, seara de la 18:00, Radu și Alina au conturat o coregrafie, bazată pe câteva elemente de tehnica dansului modern. Radu a insistat pe tehnica de coordonare și spațializare, prin repetarea unei succesiuni de mișcări pe diferite puncte din spațiu, combinat cu parteneriat și inversarea mișcărilor. Alina a continuat cu tehnica Cunningham, o tehnică ce urmărește în primul rând corelarea și coordonarea simultană a întregului corp, urmărirea mișcării în grup, umplerea spațiului.

A doua zi a început cu încredere, Pentru a executa acestă tehnică, Cici şi Radu au mizat pe parteneriat, recomandând alegerea partenerului în funcție de alte criterii, nu cele de ieri, afinitate și prietenie, ci înălțime și greutate apropiate, pentru ca forțele să fie egale. Întreaga parte de încălzire s-a făcut împreună cu partenerul.
A fost nevoie de multă încredere și reciprocitate ca să te sprijini unul de celălalt, să te întinzi, să te ridici, să te apleci, să te înclini, să te lași pe spate, în brațe sau în umărul lui, să te încrezi în forța, echilibrul, puterea și balanța lui. Odată cercul prieteniilor rupt, unele parteneriate nou formate nu au reușit să-și stabilească nivelul de încredere necesar. Încrederea, chiar și la 6 ani, în tine și în cel de lângă tine, cunoscut sau mai puțin, este ceva de care ducem lipsă, la care mai trebuie lucrat. Astfel, exemplificările aduse de Radu și Cici au fundamentat încrederea în partener, un partener punct de sprijin pe care te poți baza sau punct de forță ce va trage mereu unul spre celălalt.
Cici a restabilit energiile disparate, încheind cu o coregrafie lirică în care predomina muzicalitatea, fluiditatea, dilatarea mișcării. ”Să simți muzica, nu să numeri.”
Într-un cerc, cu burta pe podea, s-a făcut feedback-ul. Cum nu toate participantele sunt la vârsta la care cunosc alfabetul sau unele sunt la începutul lui, feedback-ul s-a dat și prin desene cu portretele lui Cici și Radu, înconjurate de inimioare sau prin zâmbetele și îmbrățișările, unele lăsate cu tras de bluză, pe care cei doi deopotrivă le-au primit.

Spuicuim din feedback-uri:
”Mi-a plăcut când am făcut exercițiul cu roata (…) m-am bucurat că Cici și Radu mi-au spus că am fost cea mai bună. Și abia aștept să mâncăm înghețată.”

”Cel mai mult mi-a plăcut Oglinda, am putut să ne simțim partenerul, să ne simțim pe noi. Consider că prin intermediul acestui stil de dans, te descoperi pe tine. Eu asta am simțit.”

”Roata mi-a plăcut, pentru că mă pricep.”

”Mi-a plăcut și de profesori.”

Cici și Radu ”sunteți tari, la fel și jocurile jucate.”

”Nu pot alege neapărat un singur exercițiu, pentru că toate au fost fenomenale. A fost și o parte distractivă și jocuri minunate.”

”Mie mi-a plăcut tot ce am făcut, pentru că ne-am distrat.”

__________________________________________________________________
Alina Ciceo (Cici), profesor coregraf la Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică ”Octavian Stroia” din Cluj-Napoca, manager și coregraf Compania de Dans JUMP IN
și
Radu Domșa, asistent coregraf Compania de Dans JUMP IN, dansator Compania de Dans Gigi Căciuleanu
au desfășurat un workshop de dans contemporan în 25-26 aprilie la sala de aerobic din Parcul Avram Iancu, Blaj, la invitația clubului sportiv Gimn Star Blaj, condus de profesor Letiția Cornelia Mărginean