Limba este un muşchi. Trebuie antrenată pentru a o perfecţiona, muncită pentru a da randament, dusă la competiţii pentru a-i testa nivelul, lustruită pentru a-şi păstra supleţea, protejată de impurităţi şi frivolităţi, odihnită ca să nu obosească, strunită pentru a nu o scăpa din gură. Pe lângă abonamentul la sală şi o minimă educaţie, limba în stare excelentă de funcţionare necesită o întreţinere continuă, chiar high-maintenance.
Undeva de la „ma-ma” la „pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioza” am pierdut controlul asupra ei. Continuă să citești →