Bună seara doamnelor și domnilor,
Și bine ați venit la palat!
[aplauze]

Vă mulțumesc tuturor că sunteți aici! În primul rând, felicitări celor care au reușit să își facă rost de invitații. Acele invitații rare, greu de găsit, mai ales dacă binevoiți să stați undeva în primele zece rânduri din sală. Locurile pe acele scaune gri, râvnite, mici, cu bureți groși, unde dacă posezi un gluteus maximus mai sănătos, ca la țară, nu intri, de intri nu mai ieși, sunt bifate cu roz pe foaia locurilor marțea, cu cinci zile înainte de spectacol. Așa cum ne-am obișnuit cu toții, ¿μlimea plătitoare de taxe și fără PCR*, pentru modica sumă de 50 de lei, are acces la balcon sau la locurile din spate. În fața stă crème de la crème de Blaj, primăria&co. Pe roz. [aplauze]  

Mă bucur să văd că ați sosit la timp, respectând ora de pe invitații, 17:30 – 18:15 <accesul în sală>, că ați trecut cu bine de securitatea de la intrare, tip aeroport, unde doamna v-a pipăit de trei ori pe burtă, șolduri și piept fiindcă drăcia tot suna, deși v-ați dat ochelarii jos, v-a puricat geanta cu toarte rupte, scorojite; ați vrut să-i dați și ceasul, doamna insistând să nu, ca la a treia trecere sonoră să facă un semn a lehamite din mână. Numai sus pe scări spre balcon, v-ați amintit de cele cinci ațe proaspete de la intervenția de pe gât spate, de care ați uitat să-i spuneți. De emoție. [aplauze] Continuă să citești →