Filă de jurnal: luni, an pisicesc necunoscut din a VII-a viaţă
Aş licăi nişte lapte. E cam devreme. Aştept trezirea zidurilor şi a celor ce mişună între ele. Între timp, îmi licăi periniţele. Nu aduc a lapte. Praf, ceva pământ şi gust de pietre. Dar dacă tot am început, îmi licăi şi blana. Înghit. E bună. Chiar bună. Alunecă în stomac. L-am trezit. Îmi cere şi el tot lapte. Continuă să citești