Am intrat în turma lor acum cinci ani. M-am dus la ele de bună voie, neştiind exact la ce mă înham sau peste ce dau. Am rumegat câtva timp iarbă de una singură până am îndrăznit să iau o gură de fân şi să o rumeg împreună cu ele. Nu că nu n-aş fi fost bine primită sau că nu m-ar fi chemat la o rumegătură, dar îmi era frică. Nu ştiam ce să le spun. Ce aş putea eu şti şi împărtăşi lor, astfel încât, odată gura deschisă, să merite să scap fânul din bot, pentru ca la final să nu mă fac de…capră. Continuă să citești →