Joi, 2 februarie 2017
Ho-ții! Ho-ții!
”Tu auzi ceva?”
Vuvuzele, fluiere, scandări.
”O fi de la volei.”
Sunt într-un salon din spitalul vechi, vizavi de biserica lui Cărpinișan, cândva maternitate, apoi raze, apoi psihiatrie, actualmente cameră de locuit pentru un medic.
”Hai, că te conduc la sală. S-o luăm prin parc.”
Ceasul din față de la Primărie arată opt fără douăzeci.
”Oare la cât s-au întâlnit? Pe Facebook erau confuzi, unii ziceau șase, unii șapte, întrebau alții <Mă, e șapte sau opt?>”
”Aha, tu de-asta m-ai adus pe aici, să vezi de proteste?”
”Nuu… du-te-n treabă-ți, aici e Blaj. Nu se protestează. La Revoluție au ieșit din schimb de la I.A.M.U și s-au dus puhoi până în gară pe jos să înfrunte teroriștii care veneau cu trenul de la Brașov.”
”?”
”Aia mă întreb și eu.”
În Parcul Avram Iancu ne despărțim. Aleile sunt goale, printre copaci urme de zăpadă. Pe la Ceas prind iar scandări. Vin de jos, de pe Eroilor, dintre blocuri. Pe fațadele cu patru etaje văd reflectate lumini albastre și roși de girofar. Le ies în întâmpinare.
Ieșiți din casă, dacă vă pasă!
Continuă să citești
