Bună seara doamnelor și domnilor,
Și bine ați venit la palat!
[aplauze]

Vă mulțumesc tuturor că sunteți aici! În primul rând, felicitări celor care au reușit să își facă rost de invitații. Acele invitații rare, greu de găsit, mai ales dacă binevoiți să stați undeva în primele zece rânduri din sală. Locurile pe acele scaune gri, râvnite, mici, cu bureți groși, unde dacă posezi un gluteus maximus mai sănătos, ca la țară, nu intri, de intri nu mai ieși, sunt bifate cu roz pe foaia locurilor marțea, cu cinci zile înainte de spectacol. Așa cum ne-am obișnuit cu toții, ¿μlimea plătitoare de taxe și fără PCR*, pentru modica sumă de 50 de lei, are acces la balcon sau la locurile din spate. În fața stă crème de la crème de Blaj, primăria&co. Pe roz. [aplauze]  

Mă bucur să văd că ați sosit la timp, respectând ora de pe invitații, 17:30 – 18:15 <accesul în sală>, că ați trecut cu bine de securitatea de la intrare, tip aeroport, unde doamna v-a pipăit de trei ori pe burtă, șolduri și piept fiindcă drăcia tot suna, deși v-ați dat ochelarii jos, v-a puricat geanta cu toarte rupte, scorojite; ați vrut să-i dați și ceasul, doamna insistând să nu, ca la a treia trecere sonoră să facă un semn a lehamite din mână. Numai sus pe scări spre balcon, v-ați amintit de cele cinci ațe proaspete de la intervenția de pe gât spate, de care ați uitat să-i spuneți. De emoție. [aplauze]

După ce ați parcurs sălile cu picturi și sculpturi ale dlui. Horea Cucerzan,  el însuși un tablou viu, cuminte pe un scaun în partea stângă a primei încăperi și de la geam privind mulțimea în soare ce stă și așteaptă în picioare privind pe un ecran desfășurarea evenimentelor, v-ați mângâiat ego-ul și bătut pe umăr că nu sunteți nici cu –ime, nici de crème, ședeți cuminți la locurile voastre. [aplauze]  

Orchestra! Tineri, Doamne, mulți și foarte tineri! În negru, de gală, bretele subțiri, satin, corset, mâini dezgolite, mlădioase, talentate.
Și auditoriul. Roz, verde, ou de rață, negru, albastru, bumbac, in, borangic, cocktail dress, paietă, taior, gât cu cravată pe cămașă cu mâneca scurtă fără sacou, tricou, adidași, pantofi, sandale, plută, lac, ortopedic, cui, bont, ascuțit, pătrat, poșete mici, parfum, fixativ, ochelari de soare pe ceafă; mâini tomnatice, mâini în buzunare, mâini pe genunchi, mâini pe ambele mânere ale scaunului, mâini transpirate, unse, parfumate; mâini se dau, se pupă, se strâng, se uită, se spală; mâini made in Blaj. [aplauze] 

Stimat potpuriu, în ordinea intrării în sala principală a palatului și după mai bine de o oră de când gluteus maximus ai dvs. se odihnesc, întâmpinați cum se cuvine invitații acestei seri de gală: Curia Arhiepiscopiei Majore a Bisericii Române Unite cu Roma, greco-catolică Blaj – PS Claudiu Pop; Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba-Iulia – IPS Irineu; Europa Nostra, organizația ce a acordat Palatului cultural marele premiu patrimoniu cultural, categoria conservare în 2017 – vicepreşedinte, Hermann Parzinger şi Excelența Sa, Klaus Werner Iohannis, președintele României, flancat de președintele Consiliului județean Alba, Ion Dumitrel și primarul Blajului, Gheorghe Valentin Rotar. [în picioare, aplauze furtunoase;
la ”Odă bucuriei” și ”Deșteaptă-te, române” vertical stau cei care pot, simt, vor și au fost la vot. Restul, mâna pe buzunarul de la piept din care lipsește o batistă, un buget, o bătaie și un plan de ţară] 
 

Să înceapă spectacolul! Președinția României: 6 minute despre Blaj, desăvârșirea integrării europene, responsabilitatea politicienilor, înțelegerea și asumarea valorilor europene; scurt, concis, umanoid. Consiliul județean: 10 minute de linie izoelectrică orizontală tresărind la paragraful final cu renunțarea la valori fals patriotarde;  Europa Nostra: 8 minute în engleză, joviale, relaxante, despre importanța, valoarea și conservarea patrimoniului local, național și european. Primăria: 8 minute despre Blajul de odinioară cu istorie, școli, înaintași și un palat cultural inaugurat în ‘36 de rege, un voievod de Alba-Iulia și prim-ministrul liberal și Blajul de azi, volei, campioana, ”Dumnezeu să-i ocrotească pe români!” [aplauze frenetice]

Dragi blăjeni, ora de muzică așteptată, oferită de Camerata regală condusă de dirijor Constantin Grigore vă încântă, iar prestația dezinvoltă, plină de farmec și personalitate a solistei Tina Munteanu limpezește scărița, mintea și timpanul ștergând discursurile și tonurile anterioare.

Când la ora 21 ieșiți pe ușile palatului, se aud clopotele și bate vântul.

PCR*, pentru nostalgici = pile, cunoștințe, relații
PCR*, pentru #rezist = who’s your daddy

Nota bene:
Cu câteva zile înaintea inaugurării, la 25 de m de palat https://ziarulunirea.ro/tavanul-salii-de-sport-a-unui-liceu-din-alba-a-cazut-474099/